cristi c.

o vizită neaşteptată (tributul de sânge)

In jurnalul pisicii on 02/01/2010 at 13:19

impertineţa impertinenţei şi culmea nesimţirii! azi am fost atacat pe teritoriul meu dis de dimineaţă. cum probabil că ştiţi deja, „ăsta” hrăneşte, cu o anumită regularitate, o şleahtă de pisici maidaneze care s-au aciuat prin zonă. ei bine, azi dimineaţă, pe la vreo 10 şi ceva, m-am trezit cu unul din noii motănoi vagabonzi la mine pe pervaz. degeaba mi-am înfoiat coada, degeaba m-am agitat ameninţător din spatele geamului, individul nu s-a prea sinchisit (adolescenţii ăştia…) ba chiar după vreo cinci minute a şi primit de mâncare direct acolo, pe pervaz. abătut şi scârbit de un asemenea afront m-am retras strategic, şi după vreo două ore mi-am luat tributul de sânge. ce să fac, sunt gelos din fire…

  1. morala: de cealaltă parte a uşii există întotdeauna (cel puţin) o pisică. 🙂

Lasă un comentariu